Am văzut în episodul trecut că artistul folosește în mod inconștient niște trăsături evolutive ale creierului pentru a provoca plăcere privitorului sau, din contră, spaimă, angoasă, scârbă și alte astfel de sentimente. Regula tuturor acestora este că răspunsul creierului este cu atât mai puternic cu cât diferența dintre varianta cotidiană a unui stimul și cea „artistică” este diferită. Cu alte cuvinte, arta oferă „super-stimuli” creierului nostru, la care el răspunde disproporționat. Când avem o experiență estetică autentică circuitele noastre neuronale pur și simplu iau foc. In acest episod vom urmări acele elemente care stau, din punct de vedere neurologic, la baza experienței estetice.
Înregistrarea completă o puteți asculta mai jos:
Recent Comments