Făcând o scurtă retrospectivă a trăsăturilor genialității pe care le-am explorat în episoadele trecute, observăm că profilul psihologic al geniului este adesea în contrast aproape complet cu valorile pe care societatea occidentală le-a promovat încă din Antichitate. Întreaga istorie a culturii occidentale se axează pe valorile rațiunii, care sunt exprimate în filosofie și știință, precum și pe un continuu efort de marginalizare a orice ține de o funcționare anormală a minții.
Genialitatea, însă, pare a-și fi făcut loc pe lângă aceste prejudecăți culturale și geniile au ajus să fie puse pe piedestalul societății. Care sunt motivele acestui paradox? Cum ne explicăm că întreaga societate occidentală a acceptat, în chiar inima sa, prezența unor trăsături pe care s-a chinuit dintotdeauna să le marginalizeze?
Înregistrarea poate fi ascultată mai jos:
Recent Comments