Scandalul gândirii. Perspective filosofice asupra nimicului
Se spune deseori şi, pare-se, cu îndreptăţire, că filosofia este o încercare de a gândi paradoxalul, adică acele situații de cunoaștere în care logica internă a minții noastre sănătoase intră într-un conflict ruinător cu ea însăşi. Căci cum am putea gândi, de pildă – fără ca gândirea să se autosuspende – ceea ce nu există, neantul, nimicul, neființa etc., în final, lipsa de temei a vieții și moartea ca non-sens absolut?
Asupra acestei stranietăți a gândirii, care este solicitată să gândească dincolo de limitele ei, dar fără să se autosuspende, vom discuta în două ediții succesive ale emisiunii Izvoare de filozofie, luând ca pretext una dintre cele mai insolite cărți din cultura noastră filosofică. Este vorba despre Lumea și nimicul. Coordonatele unei gândiri meontologice, apărută de curând la Editura Universității din București și semnată de tânărul filosof Cornel-Florin Moraru, asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București. Lucrarea argumentează că cele mai îndrăznețe construcții filosofice, încă din perioada presocratică, deschid tema limitelor gândirii tocmai prin dorința de înțelege „nimicul” și felul acestuia de a fi în lume. Căci, „nimicul” este și nu este în același timp, iar acest veritabil „scandal al gândirii” ne provoacă pe oricare dintre noi la o reflecție asupra existenței non-sensului și a inexprimabilului în lume.
Care au fost cei mai importanți filosofi care au fost „vrăjiți” de înțelegerea nimicului și ce construcții conceptuale au țesut în jurul acestui concept atât de paradoxal? Ce aflăm oare cu toţii din încercarea de străpungere a ceea ce nu poate fi gândit, fără a-ți asuma suspendarea gândirii? Cum putem gândi „ceea ce nu este” , dar „este” într-un anumit fel? Ce are de spus filosofia contemporană în această privință? Sunt întrebări în jurul cărora vom organiza atât dezbaterea difuzată pe spațiul radiofonic al Izvoarelor de filozofie din 3 nov. 2017, cât și din ziua de 10 nov. 2017.
În prima dezbatere, care va dura doar 30 de minute, între orele 21.30-22.00, vom ataca problema „nimicului” din perspectiva istoriei filosofiei, respectiv a modului în care marii gânditori au încercat să vorbească cu sens despre…non-sensul nimicului. În cea de-a doua dezbatere, care va dura 50 de minute, între orele 21.10-22.00, vom cerceta modurile de apariție a nimicului în marile domenii ale culturii: în știință, ca incognoscibil, în teologie, sub forma ideii „creației din nimic”, în estetica filosofică sub forma ideii de „obiect estetic”. Totodată, ne vom interoga și asupra metodelor de cunoaștere a „nimicului”, așa cum sunt ele practicate în știință, teologie, filozofie și artă.