Comanda „Urmașii Lui Dionysos”, prima carte despre DJing din România! CLICK AICI!

Artă și virtualitate. Două modele posibile pentru o estetică a virtualului

Problema virtualității se configurează, în contextul filosofiei contemporane, ca una dintre cele mai provocatoare și, în același timp, dificile, teme de cercetare. Pe de o parte, la nivel teoretic, această noțiune pune la încercare distincțiile tradiționale dintre potențialitate și actualitate, esență și aparență, copie și model, punând astfel la încercare coordonatele teoretice în care estetica modernă s-a dezvoltat. Pe de altă parte însă, la nivelul practicilor artistice, realitatea virtuală și noii algoritmi de inteligență artificială definesc o nouă paradigmă de creație, pe care am putea-o numi „informațională”, constituită în jurul datelor predisponibile și automatizării procesului creator. Cu alte cuvinte, virtualitatea – și, în special, virtualitatea digitală, așa cum se definește ea în contextul informaticii contemporane – se profilează totodată ca mediu de creație și paradigmă de înțelegere a obiectelor artistice.

Dar, în măsura în care se poate argumenta că orice estetică presupune – la nivel explicit sau implicit – o ontologie și o epistemologie, pentru a înțelege mai bine această paradigmă a virtualității, trebuie dezvoltat un cadru teoretic coerent, în care obiectele virtuale să fie definite în ceea ce privește trăsăturile lor fundamentale din punct de vedere ontologic, epistemologic și, nu în ultimul rând, estetic. Deși ideea de virtualitate a mai fost tematizată în filosofia contemporană, cu implicații importante pentru estetică, la gânditori precum Henri Bergson, Gilles Deleuze sau Susan Langer, încă nu avem o „estetică a virtualului” capabilă să se plieze pe aporiile și provocările ridicate de mediul digital.

Scopul acestei prelegeri este acela de a prefigura două astfel de modele de înțelegere a esteticii virtualului pe baza ideii contemporane de informație, care își au sursele în două sensuri complet distincte ale acestei noțiuni care, de cele mai multe ori, se confundă în discursul filosofic: sensul semantic și cel ontologic.

Rostită la: Conferința Națională „Estetică și Teoria Artelor”, Universitatea Babeș-Boyai, Cluj Napoca,  22-23 septembrie 2023
Adresa: Strada Mihail Kogălniceanu 1, Cluj-Napoca