Curs de Estetică

Metodologie de notare
(FAP, FADD, ITA)

Notarea se face pe o scară de la 1 la 10 și va rezulta din suma punctajului luat pe activitatea de seminar, respectiv pe examenul/verificarea de final de semestru. 

Activitatea de seminar se va calcula după cum urmează:
1p – Prezență
2p – Prezentare*
1p – Activitate/seminar**
0,5p – Conspecte/seminar

*Prezentarea se face pe baza unui text de seminar la alegere. Este anunțată profesorului de seminar în prealabil și va fi susținută în cadrul seminarului aferent textului respectiv.
** Activitatea este punctata pe fiecare seminar în parte și constă în participarea activă și relevantă la discuții. Deranjarea seminarului se notează cu -1p (minus 1p).

Verificarea/examenul de final constă în 3 subiecte, dintr-o lista de subiecte anunțate în prealabil.

Prezența si obținerea unei note de trecere la examenul/verificarea finală sunt obligatorii pentru promovare!

Distincția dintre estetică și filosofia artei. Obiect artistic, obiect estetic și experiență estetică

Tematizări: Distincția dintre obiect în genere, obiect artistic și obiect estetic. Experiența estetică ca  mod de sesizare a obiectului estetic. Artă și estetică. Distincția dintre filosofia artei și estetică. Determinarea conceptelor de plăcere, sentiment, percepție, și atitudine estetică.

 Texte de seminar:

• Mikel Dufrenne, Fenomenologia experienței estetice, I, Editura Meridiane, București, 1976, „Introducere. Experiență estetică și obiect estetic” (pp. 20-48 cu concentrare pe pp. 20-32).
• Paul Ricoeur, La școala fenomenologiei, Humanitas, București, 2007, Cap. 9 „Sentimentul” (pp. 320-337).

Bibliografie suplimentară:

• George Dickie, Introduction to Aesthetics. An Analytic Approach, Oxford University Press, Oxford, 1997, Capter 1. „Introductory Remarks” (pp. 3-6).
• Michael Kelly (ed.), Oxford Encyclopedia of Aesthetics, Oxford University Press, Oxford, 1998, vol. I, „Aesthetic Attidude” (pp. 150-153).

Conceptele fundamentale ale esteticii:

            Tematizări: Determinarea conceptelor fundamentale ale esteticii: gustul și judecata de gust; intuiția și experiența estetică; trăirea estetică și emoția estetică; sensus communis și cunoașterea estetică.

 Texte de seminar:

• Luc Ferry, Homo aestheticus, Editura Meridiane, București, 1987, pp.15-29.
• Hans-Georg Gadamer, Adevăr și metodă, Editura Teora, București, 2001, pp. 53-63.

Bigliografie suplimentară:

• Michael Kelly (ed.), Oxford Encyclopedia of Aesthetics, Oxford University Press, Oxford, 1998, vol. IV, „Taste” (pp. 355-359).
• Michael Kelly (ed.), Oxford Encyclopedia of Aesthetics, Oxford University Press, Oxford, 1998, vol. II, „Emotions” (pp. 102-105).

Download Texte Seminar

Ideea de frumos în Epoca clasică – Platon și Aristotel

Tematizări: Frumosul concret și frumosul ideal. Arhitectonica sufletului și facultatea de cunoaștere prin care putem sesiza frumosul – νοῦς-ul (intelectul intuitiv) și perceperea directă a ideii de frumos. Lumea în mentalitatea grecească – ideea de κόσμος (podoabă, ornament, ordine). Ἔρως și καλὸν – legătura estetică dintre lumea sensibilă și cea inteligibilă. Sinteza aristotelică a gândirii grecești. Marea teorie a frumosului în opera aristotelică. Determinațiile frumosului din lucruri: Τάξις (ordinea) și μέγεθός (mărimea). Puterea purificatoare a trăirii estetice: κάθαρσις.

Texte de seminar:

• Platon, Banchetul, Humanitas, București, 2006, 207a-212a (pp. 142-150).
• Platon, Phaidros în Platon, Opere IV, Editura științifică și enciclopedică, București, 1983, 244a-251c (pp.439-450).
• Aristotel, Poetica, Editura IRI, București, 1998, Cap. VII (pp. 74-75).

Bibliografie suplimentară:

• Drew A. Hyland, Plato and the question of beauty, Indiana University Press, Indianapolis, 2008, Cap. II „The Question of Beuty in the Symposion” (pp. 27-64)
• Umberto Eco, Istoria frumuseții, Rao, București, 2012, Cap. III „ Frumusețea ca proporție și armonie” (pp. 61-97).
• Petru Comărnescu, Cercetare asupra corelațiilor etico-estetice în artă și în realizarea-de-sine, Fundația pentru literatură și artă, București, 1946, pp. 135-147.
• Platon, Hippias Maior în Platon, Opere II, Editura științifică și enciclopedică, București, 1976, pp. 71-104.

Download Texte Seminar

Definiția neoplatonică a frumosului. Plotin și frumosul ca strălucire.

Tematizări: Sinteza definițiilor pitagorico-platoniciene despre frumos în filosofia plotiniană. Neoplatonism și pitagorism. Motivul luminii și al strălucirii în neoplatonism; sursele sale platonice ale misticii neoplatonice a luminii. Estetica plotiniană și subordonarea frumosului față de bine. Legătura dintre simplitate, frumusețe și strălucire. Estetica simplității.

 Texte de seminar:

• Plotin, Despre frumos în Plotin, Enneade I-II, Editura IRI, București, 2003, pp. 183- 201.

Bibliografie suplimentară:

• Pierre Hadot, Plotin sau simplitatea privirii, Polirom, Iași, 1998, pp. 97-106.
• -F. Pradeau, L’imitation du principe. Plotin et la participation, Librairie Philosophique J. Vrin, 2003, „Introduction: La participation comme imitation” (pp. 9-17).
• Suzanne Stern-Gillet, Le Principe Du Beau Chez Plotin: Réflexions sur Enneas VI.7.32 et 33 în A. Kiempe (ed.), Phronesis: a Journal for Ancient Philosophy. Vol. XLV, No. 1, Brill, 2000, pp. 38-63.

Download Texte Seminar

Teorii ale frumosului în Evul Mediu

Tematizări: Viziunea creștină despre artă. Frumusețea și bunătatea ca atribute ale creației divine. Frumosul și Biblia – frumusețea creației divine în comparație cu frumusețea creației umane. Dionisie Areopagitul și tradiția neoplatonică – Frumosul ca nume a lui Dumnezeu. Toma din Aquino și marea teorie a frumosului. Interpretarea creștină a frumosului pe linie aristotelică. Definiția formală a frumosului ca proporție și cunoașterea estetică.

Texte de seminar:

• Biblia – Facerea, I – traducere Bartolomeu Anania
• Biblia – Facerea, I – traducere Gala Galaction

• Pseudo-Dionisie Areopagitul, Despre numirile Dumnezeiești, IV, 7
• Toma Din Aquino, Summa Theologica, 5, art.4

Bibliografie suplimentară:

• Umberto Eco, Arta şi frumosul în estetica medievală, Bucureşti, Editura Meridiane, 1999, cap.II : “Sensibilitatea estetică medievală” (pp.11-26)
• Umberto Eco, Istoria frumuseții, Rao, București, 2012, Cap. IV: „Lumina și culoarea în Evul Mediu” (pp. 99-129).

Download Texte Seminar

Inima ca loc al frumosului. Cunoașterea inimii și cunoașterea rațională.

Tematizări: Plasarea fiziologică a facultăților de cunoaștere în antichitatea târzie. Cunoașterea rațională și cunoașterea cardiacă. Inima ca sediu al divinității din noi și ca organ de intuire directă a adevărului, binelui și frumosului. Noetica și estetica inimii. Trăirea estetică și sensibilitatea cardiacă. Rolul rațiunii în explicitarea și clarificarea intuițiilor estetice ale inimii.

Texte de seminar:

• Augustin, Confesiuni, Nemira, București, 2006, Cartea IV, Cap. XII-XV (pp. 87-91).
• Grigorie Palama, Scrieri II, Editura Deisis, Sibiu, 2005, „Activitatea și ființa minții”, (p. 251-252).

Bibliografie suplimentară:

• Andrei Pleșu, Conferința despre inimă
• Constantin Aslam, Paradigme în istoria esteticii filosofice, Institutul European, Iași, 2013, 3.2.2. „Estetica luminii” (pp.177-181).
• Michel Henry, Cuvintele lui Hristos, Deisis, Sibiu, 2005, Cap. X (pp. 123-137)

Download Texte Seminar

Renașterea și Întoarcerea la sursele grecești ale culturii europene

 Tematizări: Umanismul renascentist și tradiția greacă. Marsilio Ficino și interpretarea platonismului în cheie creștină. Asupra Iubirii: ἔρως-ul antic înțeles prin prisma conceptului creștin de ἀγάπη.  

 Texte de seminar:

• Marsilio Ficino, Asupra Iubirii, Editura de Vest, Timișoara, 1992, Cap. II-VI (pp. 107-117.

Bibliografie suplimentară:

• Francis Aimes-Lewis, Neoplationism and Visual Arts at the Time of Marsilio Ficino in Michael J.B. Allen (ed.), Marsilio Ficino: His Theology, His Philosophy, His Legacy, Brill, Leiden, 2002, pp. 327-338.
• Constantin Aslam, Paradigme în istoria esteticii filosofice, Institutul European, Iași, 2013, 4.2. „Fundamente ontologico-religioase ale practicilor și gândirii artistice renascentiste” (pp. 254-281).

Download Texte Seminar
 

Metodologie de notare
(FAP, FADD, ITA)

Notarea se face pe o scară de la 1 la 10 și va rezulta din suma punctajului luat pe activitatea de seminar, respectiv pe examenul/verificarea de final de semestru. 

Activitatea de seminar se va calcula după cum urmează:
1p – Prezență
2p – Prezentare*
1p – Activitate/seminar**
0,5p – Conspecte/seminar

*Prezentarea se face pe baza unui text de seminar la alegere. Este anunțată profesorului de seminar în prealabil și va fi susținută în cadrul seminarului aferent textului respectiv.
** Activitatea este punctata pe fiecare seminar în parte și constă în participarea activă și relevantă la discuții. Deranjarea seminarului se notează cu -1p (minus 1p).

Verificarea/examenul de final constă în 3 subiecte, dintr-o lista de subiecte anunțate în prealabil.

Prezența si obținerea unei note de trecere la examenul/verificarea finală sunt obligatorii pentru promovare!

Revoluția gustului.
Estetică și etică în filosofia iluministă scoțiană din sec. al XVIII

Tematizări: Descoperirea experienței interne ca gust și cercetarea naturii gustului. Conceperea imaginației ca facultate a sensului și (re)definirea frumosului ca plăcere. Descoperirea unei duble funcționări a aparatului senzorial și perceptiv: cognitivă și emoțională, estetică. Corelația dintre etic și estetic – Adam Smith:  Teoria sentimentelor morale.  Punerea în corelație a gustului cu arta și tematizarea bunului gust.

Texte de seminar:

• Edmund Burke, Despre sublim și frumos. Cercetare filosofică a originii ideilor, București, Editura Meridiane, 1981; cap. Despre gusturi.
• David Hume, Of the standard of Taste: from four Dissertations, vezi – traducere: David Hume, Despre standardul gustului.

Bibliografie suplimentară:

• Luc Ferry, Homo aestheticus. Inventarea gustului în epoca democratică, Bucureşti, Editura Meridiane, 1997, pp. 68-77;
• Ernest Cassirer, Filosofia luminilor, Pitești, Editura Paralela 45, 2003, Cap: Problematica gustului și cotitura către subiectivism; Estetica intuiției și problema geniului (pp. 281-294);
• Vulcănescu Mircea, Filosofia morală engleză în secolele al XVII-lea și al XVIII-lea. În Vulcănescu Mircea, Opere I, editura Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 154-198;

Download Texte Seminar

Kant – Critica Facultăţii de Judecare.
Tratat de referinţă în gândirea estetică universală

Tematizări: Sentimentul de plăcere și neplăcere în contextul teoriei facultăților. Judecata de gust și problema întemeierii. Statul esteticii ca reflexivitate. Trecerea de la preocupările de geneză a sentimentelor și ideilor estetice pe care le-a avut Kant în perioada precritică la problema întemeierii.

Texte de seminar:

• Immanuel Kant, Critica Facultăţii de Judecare, Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1981, pp. 72-85;
• Immanuel Kant, Antropologia din perspectiva pragmatică, Oradea, Editura Antaios, cap. 2001, cap. Sentimentul de plăcere și neplăcere, pp. 159-183;

Bibliografie suplimentară:

• Immanuel Kant, Observații asupra sentimentului de frumos și sublim, București, Editura All, 2008, pp. 45-67;
• Thierry De Duve, Kant, (de) după Duchamp, în vol. În numele artei: Pentru o arheologie a modernității, Traducere și prefață de Virgil Mleșniță, Cluj-Napoca, Ideea Design & Print, 2001, pp. 53-82;
• Roger Scruton, Kant, București, Editura Humanitas, 1998, cap. A treia critică, pp. 125-143;

Descarcă texte de seminar

Estetica în epoca sistemelor filosofice

Tematizări:  Idealismul german. Apariția și sensul sistemului filosofic în modernitate. Marile sisteme filosofice idealiste germane și subordonarea esteticului față de rațiune înțeleasă ca Idee Absolută. Unificarea sistematică a filosofiei artei cu estetica.

Texte de seminar:

• Martin Heidegger, Sistemul filosofic şi constituirea lui în epoca modernă, în vol. F.W.J.Schelling, Filosofia artei, ed. cit. p. 536-553;
• W.F.Hegel, Prelegeri de estetica, Bucureşti, Editura Academiei, 1972, Ideea frumosului artistic sau idealul, pp. 99-113;

Bibliografie suplimentară:

• Theodor W. Adorno, Teoria estetică, ed. cit., Frumosul natural, pp. 91-113; Frumosul artistic: „apparitions”, pp. 114-144;
• Michael Kelly (ed.), Oxford Encyclopedia of Aesthetics, Oxford University Press, Oxford, 1998, Hegel G.W.F (pp. 361-371);
• Desmond, William, Art and the absolute. A study of Hegel’s Aesthetics, State University of New York Press, New York, 1986, 35-56;
• Bungay Stephen, Beauty and truth. A study of Hegel’s Aesthetics, Oxford University Press, Oxford, 1984, Cap. 2: Systematics of Art.(pp. 51-89);

Descarcă texte de seminar  

Estetica în contextul filosofiei vieţii

Tematizări: Estetica voinței și revolta față de sistem  Nietzsche, gândirea perspectivală și programul metafizicii ca artă. Justificarea estetică a vieţii omului pornind de la conceptul de voință de putere;

 Texte de seminar:

• Friedrich Nietzsche, Naşterea tragediei în Friedrich Nietzsche, Opere complete, II, pp. 20-51;
• G. Jung – Tipuri psihologice, Editura Trei, Bucureşti, 2004, Apolinicul şi Dionisiacul, p. 149-159;

Bibliografie suplimentară:

• Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, Constanţa Editura Pontica, 1998, Gianni Vattimo, Dialectică, Diferenţă, Gândire slabă, p. 10-24;
• Monroe Beardsley, Aesthetics from Classical Greece to The Present, University of Alabama Press, London, 1975, Cap. X: Romanticism (pp. 244-279);
• Jean-Marie Schaeffer, L’art de l’age moderne, Gallimard, Paris, 1992, pp. 262-296;

Descarcă texte de seminar

 Estetica în epoca marilor tratate.
Benedeto Croce și Nicolai Hartmann     

Tematizări: a) Triada: concept-intuiţie–expresie. Structură argumentativă: Intuiţie şi artă; Deosebirea dintre frumos şi urât; Critica hedonismului estetic; Frumosul natural versus frumosul estetic. Identitatea lingvisticii cu estetica. b) Redefinirea esteticii în contextul filosofiei valorilor; teoria frumosului ca valoare de apariție; Frumosul ca obiect universal al esteticii.

Texte de seminar:

• Benedeto Croce, Estetica privită ca ştiinţă a expresiei şi lingvistică generală, Editura Univers, București, 1971, Cap II: Intuitia si Arta/Cap III: Arta și filozofia (pp. 86- 104);
• Nicolai Hartmann, Estetica, București, Editura Univers, 1974, pp. 183-193;

Bibliografie suplimentară:

• Michael Kelly (ed.), Oxford Encyclopedia of Aesthetics, I, Oxford University Press, Oxford, 1998, Benedetto Croce (pp. 474-476);
• Monroe Beardsley, Aesthetics from Classical Greece to The Present, University of Alabama Press, London, 1975, Cap. X: Croce and The Metaphysics (pp. 318-327);

Descarcă Textele De Seminar

Estetica în contextul turnurii fenomenologice.

Tematizări: Ce este fenomenologia? Descoperirile fundamentale ale fenomenologiei. Estetica – filozofie a conștiinței și teorie a percepției. Conceptul de estetică continentală și programele sale de cercetare: fenomenologia experienței estetice, ontologia existențială, hermeneutica

Texte de seminar:

• Martin Heidegger, Ființă și timp, București, Editura Humanitas, 2005, §7. Metoda fenomenologică a cercetării (pp. 36-51);
• Maurice Merleau Ponty, Ochiul și spiritul, Cluj, Editura Casa Cărții de Știință, 1999, cap. IV-V (pp. 60-89);

Bibliografie suplimentară:

• Jean Paul Sartre, Imaginația, Oradea, Editura Aion, 1997, Cap. II: Problema imaginii şi efortul psihologilor de a găsi o metodă pozitivă (pp. 24-85).
• Walter Biemel, Picasso – încercare de explicare a poliperspectivei, în vol. Fenomenologie și hermeneutică, Editura Pelican, Giurgiu, 2004, p. 64-91.
• Hans-Georg Gadamer, Adevăr şi metod㸠Bucureşti, Editura Teora, 2001; I.3. Degajarea întrebării privitoare la adevăr prin intermediul experienţei artei (pp. 71-85);

Descarcă Texte de Seminar

Estetica în contextul turnurii lingvistice

Tematizări: Ludwig Wittgenstein și constituirea tradiţiei analitice. Conceptul de estetica analitică: stil de gândire, reprezentanţi, interese de cunoaştere, teme de reflecţie. Programul antiesenţialist al esteticii analitice și forma ei terapeutică. Este atitudinea estetică un mit?

Texte de seminar:

• Ludwig Wittgenstein, Lecţii şi convorbiri despre estetică, psihologie şi credinţă religioasă, Bucureşti, Editura Bucureşti, Humanitas, 2004, cap. Lecţii de estetică, pp. 25-58.
• Dabney Townsend, Introducere în estetică, Bucureşti, Editura ALL, 2000, cap. Estetica şi limbajul despre artă, 16-36;

Bibliografie suplimentară:

• Michael Dummet, Originile filosofiei analitice, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2004, cap. 1-14, Cap. II: Turnura lingvistică (pp. 14-25);
• Monroe C. Beardsley, Aesthetics from classical greece to the present. A short history, The University of Alabama Press, 1976, XII Empiricism, p. 376-388.
• Cristian Nae, Moduri de a percepe. O introducere în teoria artei moderne și contemporane, Polirom, Iași, 2015, pp. 95-104.

Descarcă textele de seminar