The Discobolus Lancellotti
Semestrul I
Cursul 1: Ce este Filosofia Artei?
Tematizări: Filosofia ca cercetare despre ființă și tehnică a gândirii; Ontologie și metafizică – unitate și complementaritate; ontologie generală și ontologie regională; filosofia artei ca ontologie a operei de artă; conceptul de obiect și obiect intențional; opera de artă ca obiect estetic și artistic.
Cursul 2: Concepte fundamentale ale filosofiei artei
Tematizări: determinări conceptuale și etimologice ale conceptelor fundamentale ale filosofiei artei; conceptul de lume ca ansamblu de semnificații; conceptul de Weltanschauung (viziune asupra lumii) și istoricitatea artei; Trăsăturile esențiale ale operei de artă: seducția și farmecul; ideea de substituție de mundaneitate.
Cursul 3: Filosofia artei în Grecia Antică
Tematizări: Determinări conceptuale și contextuale ale vocabularul artei în antichitate – τέχνη (artă/meșteșug), ἔργον (operă), κόσμος (lume /ornament/ordine) etc.; Proporție și armonie; Lumea inteligibilă și lumea sensibilă; teorii presocratice despre artă (Marea teoria a frumosului, teoria artei ca iluzie, teoria artei ca farmec)
Cursul 4: Filosofia artei în Grecia epocii clasice și elenistice
Tematizări: epoca clasică a filosofiei grecești ca epocă filosofică prin excelență; gândirea lui Platon privitoare la artă; distincțiile fundamentale ale gândirii platonice; cele două sensuri ale ideii de imitație la Platon; teoria artei ca imitație; caracterul de φάρμακον al artei; Artiștii și cetatea ideală; Gândirea lui Aristotel privitoare la artă; conceptele fundamentale ale gândirii aristotelice; teoria artei ca purificare și lămurire sufletească (κάθαρσις); teoria imitației la Aristotel; rolul educativ al artei; Plotin și coordonatele teoretice ale neoplatonismului;
Cursul 5: Filosofia artei în Evul Mediu creștin
Tematizări: trăsături fundamentale ale Weltanschauung-ului creștin; caracterul simbolic al gândirii medievale; cele două Evuri Medii: Evul Mediu Bizantin și Evul Mediu Apusean; Filosofia artei în Imperiul Bizantin; Războiul Icoanelor; caracterul ambiguu al artei bizantine; canon și statutul artei în Bizanț; Filosofia artei în Apus; Gândirea despre artă a lui Augustin din Hippona; gândirea despre artă a lui Thoma Din Aquino.
Cursul 6: Filosofia artei în Renaștere
Tematizări: Weltanschauung-ul Renașterii; diferite abordări teoretice ale renașterii – perspectiva continuității, perspectiva agonală, perspectiva aurorală; destrucția Weltanschauung-ului medieval; Particularități ale Weltanschauung-ului renascentist – reforma religioasă și umanismul; presupozițiile gândirii renascentiste despre artă; teorii renascentiste despre artă; teoria proporției; teoria perspectivei.
Cursul 7: Tratate de filosofia artei ale Renașterii
Tematizări: statutul artistului în Renaștere; modelul artistului-teoretician; contribuții teoretice ale artiștilor renascentisti; Mari tratate de filosofia artei ale renașterii: Cennino Cennini, Leon Battista Alberti; Leonardo Da Vinci, Albrecht Durer; principalele idei filosofice apecifice artiștilor-teoreticieni renascentiști.
Semestrul II
Cursul 1: Weltanschauung-ul (Post)Modern
Tematizări: Ce este modernitatea?; Apariția modernității; Caracteristicile principale ale modernității; Modernitatea și apariția filosofiei artei; Modernitate și Postmodernitate; Critica postmodernă a modernității.
Cursul 2: Sistemul Artelor Frumoase
Tematizări: Disoluția sistemului artelor liberale; revoluția gustului și conceptul de arte frumoase; Artele frumoase și Weltanschauung-ul modern; Charles Batteux – forma canonică a sistemului artelor frumoase; Conceptele frundamentale ale sistemului artelor frumoase; Ideea de „imitație” la Charles Batteux; Ideea de geniu în secolul al XVII-lea; Ideea de „geniu” la Charles Batteux; Gustul ca judecător al creației artistice; Cele trei categorii principale de arte frumoase.
Cursul 3: Teorii ale reprezentării și expresiei
Tematizări: Teoriile reprezentării și expresiei în modernitate, teoriile reprezentării și expresiei în postmodernitate, teoriile reprezentării și expresiei ca grup de teorii, teoriile tradiționale ale reprezentării, teoriile neoreprezentationiste, reprezentare și conventie, reorezentare și simbol, reprezentare și intuiție, teoriile tradiționaled ale expresiei, teoriile neo-expresioniste, opera de artă ca metaforă, opera de artă ca lume exprimată
Cursul 4: Martin Heidegger și fenomenologia artei
Tematizări: Heidegger și filosofia contemporană; Heidegger și fenomenologia; Descoperiri ale fenomenologiei; Cei doi Heidegger; Ființă, ființare și Dasein; Heidegger și ontologia operei de artă; Originea operei de artă – structură și idei principale; lucrul și opera; Opera și adevărul; Starea de neascundere.
Cursul 5: Teorii ale artei ca joc
Tematizări: Teoria artei ca joc și filosofia modernă; ideea de joc și filosofia interbelică; cultura umană ca joc; structura ludică a culturii; caracterul ludic al artei și imaginația; conștiința estetică și hermeneutica operei de artă; conștiința estetică și gândirea modernă despre artă; jocul ca proces medial; proces medial și metamorfozare în plăsmuire; Ludwig Wittgenstein și arta ca joc de limbaj
Cursul 6: Teoria instituțională a artei
Tematizări: Teoria instituțională și filosofia contemporană. Filosofia analitică și filosofia continentală. Arthur Danto și conceptul de „lume a artei”. Lumea artei – interpretare și caracter direcțional. George Dickie și formele teoriei instituționale: lumea artei ca instituție socială, varianta inițială a teoriei instituționale și cele două variante îmbunătățite. Clasificare a artei și evaluare în cadrele teoriei instituționale.