Povestea geniului și știința genialității

În ultimele decenii, știința a început să abordeze teme care, în mod tradițional, erau considerate ca fiind inabordabile. Problema geniului și a genialității este una dintre ele. Apărut ca subiect al filosofiei în secolul al 18-lea, conceptul de geniu a făcut carieră în cultura europeană, ajungând să fie, la ora actuală, gral-ul spre care năzuiesc, pe lângă filosofie, psihologia, psihiatria, neurologia, biologia evoluționistă, genetica și sociologia. De-a lungul celor 15 episoade ale acestui serial vom face o incursiune în misterele puterii umane de a produce noul.

Rubrica va fi difuzată la Radio România Cultural, în fiecare zi de luni, în cadrul emisiunii Știința în cuvinte potrivite, care-i are ca realizatori pe Corina Negrea și Dan Manolache. Înregistrările emisiunilor vor fi postate pe acest site în fiecare zi de marți.

Episodul 1 - Geniul, un concept la granița filosofiei cu știința (2 octombrie)

 

 

 

În primul episod al acestei serii, vom încerca să definim conceptul de geniu, în calitate de concept ce poate fi studiat interdisciplinar, de o sumă de domenii științifice diferite. Filosofia, neurologia, psihologia sau biologia sunt doar câteva dintre domeniile care și-au concentrat atenția de-a lungul timpului asupra modului în care creierul individului creator funcționează și despre trăsăturile genetice și de caracter pe care un astfel de individ le are.

Înregistrarea completă a emisiunii o găsiți mai jos:

Episodul 2 - Cum poate fi genialitatea înțeleasă științific? (9 Octombrie)

Al doilea episod al seriei „Povestea geniului și știința genialității” se oprește asupra metodelor prin care genialitatea poate fi înțeleasă științific în mod riguros. Care sunt regiunile psihicului și fizicului uman în care trebuie căutat geniul? Care sunt metodele prin care putem revela unele dintre misterele genialității? Care sunt științele care, până în acest moment, s-au încumetat să pășească pe acest domeniu? Pornind de la aceste întrebări vom face o incursiune în știința contemporană a genialității.

Înregistrarea emisiunii o găsiți mai jos:

 

 

Episodul 3 - Este geniul o trăsătură genetică? Biologia comportamentală și genialitatea (16 Octombrie)

Încă de la descoperirea ADN-ului de către Francis Crick în 1953, genetica a captivat mintea multor oameni de știință. În secvențele sale de cod, pentru prima oară descifrate de mintea umană, se ascund secretele nașterii, dezvoltării și vieții oricărui organism. Tot acolo, se presupune că se află și răspunsul privitor la cauzele biologice ale genialității. Dar ce procent din genialitate se datorează înzestrării genetice și ce procent se datorează culturii? Sunt unii oameni predestinați genetic să fie genii? În acest episod privim la rezultatele experimentelor actuale din domeniul geneticii pentru a încercă să vedem dacă geniul este o trăsătură moștenită sau dobândită.

Înregistrarea o puteți găsi mai jos:

Episodul 4 - Geniu și societate. Condițiile social-istorice ale dezvoltării genialității (23 Octombrie)

Este geniul o trăsătură universală sau diversele epoci ale istoriei culturii și civilizației au considerat ca fiind genii persoane cu profiluri psihologice radical diferite? Ce legătură există între omul de știință Albert Einstein, filosoful Platon și pictorul Paul Cézanne? Fiecare dintre aceștia au fost considerați, în epoci diferite, genii – dar putem indica noi trăsăturile lor comune de caracter? În acest episod ne vom pune întrebarea privitoare la schimbarea istorică a concepției despre genialitate și despre modul în care viziunea generală asupra lumii încurajează sau descurajează apariția oamenilor de geniu.

Înregistrarea o puteți găsi mai jos:

Episodul 5 - Între geniu precoce și maestru tomnatic. La ce vârstă se manifestă geniul? (30 octombrie)

Există genii precoce precum Mozart, care la vârsta de doar cinci ani își compunea prima piesă muzicală, dar există și „maeștrii târzii”, la care genialitatea sclipește abia în a doua parte a vieții. Îl putem lua ca exemplu pe pictorul francez Paul Cezanne, care a învățat să picteze la vârsta de 33 de ani și a avut prima expoziție personală la vârsta de 56 de ani, urmând ca abia în ultimii ani de viață să producă lucrările cele mai semnificative. Cum sunt acești diferiți la nivel psihologic și neurologic? De ce apariția genialității este atât de impredictibilă? Există o vârstă anume începând de la care creativitatea se manifestă? Toate aceste întrebări le vom aborda în episodul din 30 octombrie al serialului radiofonic „Povestea geniului și știința genialității”.

Înregistrarea o puteți găsi mai jos:

Episodul 6 - Ce se întâmplă în creierul unui geniu? Neurologia genialității (6 Noiembrie)

 

Pe parcursul întregii istorii a gândirii umane s-au făcut presupoziții privitoare la creierul geniilor. Uneori s-a zis că geniile au creierul mai mare, alteori că își folosesc mai mult din creier, alteori că au o structură a creierului cu totul aparte. În episodul cu numărul 6 urmărim ce poate neurologia contemporană să ne spună despre creierul genial la lucru și despre modul în care el funcționează.

Înregistrarea o puteți găsi mai jos:

Episodul 7 - Cum arată geniul la lucru? Inspirația, entuziasmul și starea de flow (13 Noiembrie)

Entuziasmul și inspirația au fost privite încă din Antichitate ca stări psihologice ale creației, în care geniile dobândesc acces la idei noi și cu totul revoluționare. În psihologia modernă, locul acestora a fost luat de așa-numita „stare de flow”, care a început să fie studiată științific de mai multe domenii ale științei. În acest episod vom face o incursiune în psihologia, neurologia și fenomenologia actului creator pentru a vedea dacă creierul genial la lucru se comportă altfel decât creierul oamenilor obișnuiți.

Înregistrarea completă a emisiunii o găsiți mai jos:

Episodul 8 - Ar trebui geniile să aibă derogare de la normele morale? Problema conflictului dintre genialitate și moralitate (20 Noiembrie)

Încă din Antichitate, omul de geniu, fie el artist, filosof sau om de știință, a fost văzut ca un corupător al normelor morale și ca un potențial pericol pentru ordinea societății. Acesta este motivul pentru care Socrate a fost condamnat la moarte și acesta este motivul pentru care Platon a exilat artiștii din cetatea sa ideală, despre care scrie în dialogul Republica. Cu toate acestea, noi tindem să acceptăm unele „derapaje morale” ale omului de geniu doar pentru că el are capacitatea de a ne oferi idei inovatoare. Este o astfel de derogare legitimă? În acest episod vom încerca să explorăm problemele ridicate de etica genialității și a geniului.

Înregistrarea completă poate fi ascultată mai jos:

Episodul 9 - Genialitate și nebunie. Linia subțire dintre excelență și patologie (27 Noiembrie)

În toate epocile s-a făcut o legătură foarte strânsă între genialitate și nebunie. Aparent, cele două se atrage și, adesea, conviețuiesc în aceeași persoană. Dar care sunt bazele științifice ale acestei asocieri? Există, într-adevăr, o legătură în cele două sau este doar un „mit cultural”? Sunt geniile predispuse la diverse afecțiuni psihiatrice? În acest episod explorăm vastul domeniu al întrepătrunderii geniului și nebuniei.

Înregistrarea completă o găsiți mai jos:

 

 

Episodul 10 - Cum a apărut cultul geniului într-o societate raționalistă precum cea occidentală? (4 Decembrie)

Făcând o scurtă retrospectivă a trăsăturilor genialității pe care le-am explorat în episoadele trecute, observăm că profilul psihologic al geniului este adesea în contrast aproape complet cu valorile pe care societatea occidentală le-a promovat încă din Antichitate. Întreaga istorie a culturii occidentale se axează pe valorile rațiunii, care sunt exprimate în filosofie și știință, precum și pe un continuu efort de marginalizare a orice ține de o funcționare anormală a minții.

Genialitatea, însă, pare a-și fi făcut loc pe lângă aceste prejudecăți culturale și geniile au ajus să fie puse pe piedestalul societății. Care sunt motivele acestui paradox? Cum ne explicăm că întreaga societate occidentală a acceptat, în chiar inima sa, prezența unor trăsături pe care s-a chinuit dintotdeauna să le marginalizeze?

Înregistrarea poate fi ascultată mai jos:

 

Episodul 11 - Geniu și inteligență. Pot testele IQ să determine potențialului de genialitate al unui individ? (11 Decembrie)

Legătura dintre geniu și inteligență a fost una dintre primele posibilități sondate de psihologi și, în ultimele decenii, chiar de neurologi, pentru a încerca să dea o definiție științifică geniului. Cu toate acestea, ultimele studii arată că genialitatea nu trebuie confundată cu inteligența. De aceea, oamenii de știință încearcă să găsească noi teste și metode de a cuantifica cantitativ nivelul de genialitate al unui individ.

Puteți asculta înregistrarea emisiunii mai jos:

Episodul 12 - Poate fi genialitatea produsă? Diferența dintre geniu și creativitate

Dacă judecăm după modul în care se vorbește la nivelul conștiinței comune, „creativitatea” este unul dintre cele mai dorite trăsături psihice ale secolului nostru. Ziarele vorbesc despre creativitatea unor sportivi de performanță, la interviurile pentru obținerea unui loc de muncă, „creativitatea” are un loc de frunte la rubrica „puncte forte”, și oamenii din toate păturile societății cotizează bani buni la așa-numitele ateliere de gândire creativă, management creativ sau chiar gătit creativ. Mai mult decât atât, au apărut niște așa-zise „tehnici” de producere algoritmică a creativității, cum sunt brainstorming-ul sau gândirea laterală, care se vor un fel de „linie telefonică directă” către Muze.

De aceea, trebuie să vedem dacă cumva există o distincție între creativitate și genialitate, care să facă diferența între ideile cu adevărat revoluționare și rezultatele unor sesiuni de brainstorming. In această problemă, principalul ajutor ne poate fi dat de cercetările neurologiei moderne, care arată cum „rațiunea” noastră și „sentimentele” noastre sunt în legătură strânsă și influențele pot veni din ambele direcții.

Înregistrarea completă o puteți asculta mai jos:

Episodul 13 - Este omul de geniu (doar) un om talentat? Distincția dintre geniu și talent

Una dintre confuziile care apar adesea în limbajul comun este cea dintre geniu și talent, ele devenind într-o oarecare măsură sinonime. Cu toate acestea, dacă privim atât la etimologia celor două cuvinte, cât și la studiile psihologice și neurologice moderne, vom vedea că între cele două este o diferență considerabilă de sens. În acest episod, explorăm această distincție dintre geniu și talent în contextul științei contemporane.

 

Episodul 14 - Creierul genial pe pilot automat. Geniu și improvizație

O serie de indicii importante privitoare la modul în care creierul unei bune părți din geniile artistice lucrează se obține prin studiul neurologic al improvizației. Încă Antichitate capacitatea de a improviza, de a forma idei veni rapid cu idei inovatoare și neconvenționale, a fost privită ca un simptom al genialității. Acum însă, odată cu descoperirile noi din neurologie, ne putem face o idee mai clară privitoare la legătura dintre geniu și improvizație.

Pentru mai multe detalii, puteți asculta podcast-ul de mai jos:

Episodul 15 - Perspective de viitor în înțelegerea geniului

Privind la lucrurile pe care le-am aflat de la neurologie și genetică în ultimii 70 de ani despre geniu și despre fundamentele fiziologice ale acestuia, ne dăm seama că majoritatea marilor descoperiri s-au făcut mai cu seamă în ultimii 15-20 de ani. Asta înseamnă că, deși suntem la început, atenția unui număr din ce în ce mai mare de oameni de știință, filosofi și psihologi se concentrează asupra acestui domeniu, motiv pentru care rezultatele vor putea crește vizibil în următorii ani. În acest episod, încercăm să ghicim cum va arăta viitorul neuroștiinței geniului.